NUVELA

Nuvela (fr. nouvelle, it. novella)
Nuvela este o specie epica in proza, de dimensiuni relativ reduse (este situata intre schita si roman), cu o constructie epica riguroasa si cu un fir narativ central, cu un conflict concentrat, ce implica un numar redus de personaje.
Indicii spatiali si temporali sunt bine determinati.
Se observa tendinta de obiectivare, ce presupune detasarea naratorului de personaje si neimplicarea acestuia in actiune. Intamplarile sunt relatate alert si obiectiv.
Accentul nu cade pe actiunea propriu-zisa ci pe caracterizarea complexa a personajelor.

Nuvela se clasifica, dupa tema, in:nuvela psihologica, nuvela istorica, nuvela fantastica.@ptr bac:))@

Basmul cult

Basmul cult

Specia basm
Basmul a aparut initial in literatura populara, aparand ulterior si in literatura culta( in secolul XIX, in perioada de afirmare a esteticii romantice).
Basmul este o specie epica in proza, cu o naratiune ampla, implicand miraculosul si fabulosul. In basm, personajele sunt purtatoare ale unor valori simbolice, binele si raul, in diferite ipostaze ale acestora. Prin raportare la erou(protagonistul), personajele pot fi: raufacatori(antagonistul), ajutoare/adjuvante, donatori.
In basm, eroul se maturizeaza in urma unui sir de intamplari, redate prin momentele subiectului: situatia initiala(de echilibru), intriga, desfasurarea actiunii( trecere diferitelor probe), punctul culminant si deznodamantul.
Basmul cult are aceeasi structura stereotipa ca si basmul popular, dar se diferentiaza de acesta prin anumite caracteristici:
-clisee compozitionale=>formulele tipice(initiale, mediane, finale);
-obiecte miraculoase;
-cifre magice;
-diverse motive: motivul mezinului, motivul calatoriei, motivul nuntii;
-imbinarea naratiunii cu dialogul si descrierea;
-intrepatrunderea planurilor real-fabulos;
-indicii spatiali si temporali sunt vagi, nedeterminati.

Ce ar putea sa ne ceara la BAC, privind basmul cult: Relatiile dintre doua personaje, Relatia dintre incipit si final, Lumea basmului, Particularitati de ctie ale unui personaj, Viziunea despre lume in basm. (luate din variantele de bac2009).

Eu am ales ca basm cult "Povestea lui Harap-Alb", de Ion Creanga. Pe baza acestei opere, indiferent de cerinta, consider ca trebuie sa "atingem" anumite puncte:

Rezumatul:
Craiul, care avea trei feciori, primeste de la fratele sau, Imparatul Verde, o scrisoare prin care acesta ii cere sa ii trimita pe unul din baietii sa-i pentru a-i urma la tron, intrucat el nu are decat fete. Aceasta scrisoare reprezinta factorul perturbator, intriga actiunii. Astfel, unul din baietii craiului va trebui sa plece pentru totdeauna de acasa, pentru a-i face voia unchiului lor.
Dupa esecul fratilor mai mari, care nu au reusit sa treaca de pod, mezinul familiei se hotaraste sa-si incerce si el norocul. Sfatuit de Sfanta Duminica, acesta ii cere tatalui sau calul, hainele si armele cu care a fost mire.
Ajuns la pod, feciorul nu se sperie de urs; ursul era chiar craiul deghizat, cu scopul de a-si testa feciorii. Inainte sa plece, mezinul este sfatuit de tatal sau sa se fereasca de span si de omul ros.
Speriat de dificultatea drumului, baiatul accepta in cele din urma intovarasirea cu spanul, care ii iesise in cale de trei ori. Spanul afla de la baiat cine este si incotro se indreapta. Feciorul este convins de span sa intre intr-o fantana pentru a se racori, si este lasat sa iasa numai dupa ce accepta schimbul de roluri. Astfel, mezinul devine sclavul spanului, si este numit de acesta Harap-Alb.
Ajunsi la curtea Imparatului Verde, eroul este supus mai multor probe. Spanul il trimite pe Harap-Alb sa aduca salatele din Gradina ursului si apoi pietrele nestemate de pe corpul cerbului. Pentru a depasi aceste probe, Harap-Alb este ajutat de Sf Duminica si de calul sau. Cea mai dificila proba la care este supus feiorul de crai este aducerea fetei Imparatului Ros. De aceasta data, Harap Alb este ajutat de calul sau, de cei 5 prieteni ai sai: Ochila, Flamanzila, Gerila, Setila si Pasari-lati-lungila, de Imparateasa Albinelor si Imparateasa Furnicilor, care ii dejoaca toate planurile Imparatului Rosu si il obliga sa le-o dea pe fiica sa.
Pe drumul de intoarcere, Harap-Alb si fata imparatului Rosu se indragostesc. Ajunsi la curtea Imaparatului Verde, spanul este atras de frumusetea fetei, dar aceasta marturiseste cine este adevaratul nepot al imparatului. Furios, Spanul ii taie capul lui Harap-Alb, dar fata imparatului Rosu, i-l pune la loc, dupa ce calul il ucide pe span.
In deznodamant, Harap-Alb si fata imparatului Rosu primesc consimtamantul imparatului Verde si se casatoresc.

Personajele

Se clasifica:
dupa capacitatile lor:realistice(craiul, feciorii acestuia, spanul, imparatul Verde si fiicele sale), fantastice(craiasa albinelor, craiasa furnicilor, calul, cei 5 tovarasi ai lui Harap-Alb), cu capacitati atat realistice cat si fantastice(Sf Duminica, fata imparatului Rosu).
dupa valorile reprezentate:pozitive si negative
prin raportare la erou :raufacatori, adjuvante, donatori.

Personajul principal
Personajul principal este Harap-Alb. Acesta este caracterizat atat in mod direct(de alte personaje, nume, de narator), cat si in mod indirect(fapte, limbaj, relatii cu alte personaje).
In mod direct:- Sf Duminica: "luminate craisor"
Spanul: "fecior de om viclean si pui de vipera"
naratorul l-a facut boboc in felul lui
-prin nume: Harap-Alb este o constructie oximoronica; harap inseamna persoana cu parul si pielea de culoare inchisa; alb are conotatii morale, insemnand pur, naiv, inocent.
In mod indirect: -lipsit de experienta, deoarece este prima data cand paraseste casa parinteasca;
-este prezentat ca un tanar fara ambitii, al carui scop nu este obtinerea tronului unchiului sau, ci spalarea rusinii fratilor sai;
-lipsit de curaj, vaicarindu-se de fiecare data cand este supus unei probe.
-generos, face stup albinelor si nu distruge nunta furnicilor
-om de onoare, respectandu-si cuvantul dat spanului.

Alte idei:
-naratiunea este realizata la persona a III-a;
-naratorul este omniscient, dar nu si obiectiv, implicandu-se prin anumite comentarii sau reflectii;
-naratiunea este imbinata cu dialogul si descrierea;
-dialogul are functie dubla, ca sin in teatru: sustine evolutia actiunii si descrie personajele;
-tema:triumful binelui asupra raului;
-motive:mezinul, calatoria, nunta, pedeapsa;
-formule tipice:
+++initiale "Amu cica era odata"
+++mediane "Si merg ei o zi, si merg 2 si merg 49"
+++finale "Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca..."